Admiterea la liceu si abandonul scolar

Rezultatele mirobolante la admiterea la liceu, in oglinda cu rezultatele la evaluarea internationala PISA demonstreaza ce talent avem sa ne furam singuri caciula, sa ne amagim ca suntem cei mai tari la note, dar in fond totul e putred, minciuna, mistificare si ipocrizie. 

Ca mistificarea evaluarii a atins cote maxime stau marturie mediile de la ierarhia pentru intrarea de la liceu, in Bucuresti, cu 11.300 de subiecti:

Medii 9-10: 38%; 8-10: 61%: 7-10, 77%. Adica suntem o natie de genii!

In oglinda, testele PISA ne arata cu totul altceva. Romania, locul 45 din 65 la matematica (din totalul elevilor romani testati la matematica, 40,8% au obtinut rezultate slabe si doar 3,2% rezultate de top), la lectura ocupa locul 50 din 65, iar la stiinte locul 49 din 65. Cine minte?

Alaturi de neactualizarea curriculara la noile realitati economice, sociale, la noile provocari generate de globalizare si crize, absenta unui sistem standardizat, unitar la nivel de tara, credibil, care sa stea la baza salarizarii si evolutiei in cariera si functii de conducere, reprezinta explicatia simpla a esecului sistemului educational romanesc.

In ciuda rezultatelor mirobolante, 30% dintre elevii clasei a VIII-a au ales sa nu mearga la liceu. Pentru ca nu mai au siguranta ca diplomele obtinute, neacoperite de competentele cerute in piata muncii, le-ar mai asigura un loc de munca in companii private, interne sau europene.

Adaugandu-i si pe cei din anii anteriori, avem sute de mii de tineri, in special in rural, ramasi cu 8 clase, fara meserie, practicand agricultura de subzistenta alaturi de parintii lor.

Acesta este marele pericol si consecinta nefasta a 24 de ani de invatamant nereformat, marca Ecaterina Andronescu. Tinerii fug de scoala, nu considera ca le ofera un sprijin in viata.

Fara masuri drastice si rapide de schimbare structurala si arhitecturala a educatiei, acest trend se va accentua in anii ce vin.

In acceasi nota sa mentionam ca nu toti elevii care aveau dreptul sa dea bacalaureatul s-au prezentat la examen, iar universitatile, in special cele private, sunt in cadere libera din lipsa de ,,clienti" care sa mai arunce banii pe diplome inutile, simple petice de hartie.

Piata muncii functioneaza ca un reglator de ultima instanta, ,,realizeaza" politici educationale in locul statului! Prea tarziu, insa!

Ajutoare sociale pentru elevii saraci

Reprezinta un vis frumos, statul n-a avut bani sa achite toate cheltuielile legate de naveta elevilor, sunt scoli care s-au inchis cu doau saptamani mai devreme, in decembrie, din cauza frigului. Si atunci, de unde bani sa se asigure deplasarea si cheltuielile de cazare si masa la oras pentru sute de mii de elevi din rural. Ajutoarele sociale acordate la cel mult cateva mii de elevi nu acopera nici pe departe necesarul de finantare. Bani nu exista nici pentru scolile de la oras, pentru ca sunt cheltuiti aiurea pentru licee tehnice cu ZERO promovare la bacalaureat si pentru ca directorii ascund prin cataloage zeci de mii de elevi care au parasit de mult scoala, dar pentru care incaseaza finantarea per capita. Si nimeni nu controleaza si nu-si pune problema eficientei cheltuirii banilor. Nici macar o Comisie parlamentara de ancheta, ocupate de cu totul alte subiecte.

Ultima OUG de modificare a Legii Educatiei Nationale reprezinta bomboana pe coliva invatamantului romanesc

- Ramanerea clasei a IX-a la liceu, fara niciun argument logic, reprezinta marea eroare a acestei OUG, data fara consultare publica, in Ajun de Craciun.

Singura argumentare in favoarea acestei masuri vine de la Ecaterina Andronescu, care spune ca elevii trebuie "extrasi" din mediul rural, unde nu au nicio sansa sa invete.

Argument preluat de la Ceausescu, dar atunci era vorba de industrializarea Romaniei, de constructia oraselor medievale, de faptul ca in 1945 Romania avea 75% din locuitori in mediul rural.

Cu totul altfel stau lucrurile in 2013, cand locuri de munca nu se mai gasesc la oras, iar marea provocare careia trebuie sa-i faca fata Romania urmatorilor ani este dezvoltarea exploziva a agriculturii si a mediului rural.

In mediul rural locuiesc 40% dintre romani, dar contribuie la PIB cu doar 10%. Multi tineri au inteles oportunitatile agriculturii si se muta de la oras la sate si comune, doar Ecaterina Andronescu vrea sa "extraga" tinerii din rural sa-i aduca la oras.

Mai bine ar milita pentru o scoala puternica in comunele mari, pentru programul de campusuri scolare rurale, inceput si abandonat, in buna traditie romaneasca. Acest program de campusuri scolare, cu fonduri europene, mult extins si refundamentat, este solutia actuala la invatamantul rural, alaturi de consolidarea scolilor din comunele mari care sa asigura invatamantul obligatoriu pana la clasa a IX-a inclusiv, adica pana la 16 ani.

Scoala buna trebuie sa se mute la sate, in comune potente financiar, nu tinerii adusi la oras, ca nu au ce face aici. Si nici nu pot invata meserii specifice agiculturii (tractorist, zootehnist, etc), la oras. In felul acesta s-ar reduce si abandonul scolar, si s-ar pregati forta de munca existenta in rural pentru o agricultura moderna, tehnologizata, cu fabrici de prelucrare a materiei prime, astfel ca Romania sa devina gradina eco a Europei.

- Notele din liceu nu vor putea fi folosite la admiterea in universitate. Un lucru bun, care recunoaste ca nu poti avea incredere in sistemul de evaluare din preuniversitar, dar care nu-i vor impiedica pe cei din universitar sa-i admita in facultati pe toti cei care le vor bate la usa. Altfel, raman fara salarii.

- Se amana pana in 2019 examenele de absolvire cu caracter transdisciplinar

O eroare, transdisciplinaritatea este o dimensiune importanta a educatiei moderne, si era prevazuta in Legea Educatiei Nationale din 2011. Ce a impiedicat ministerul sa ia toate masurile necesare sa fie aplicata in 2016c Incompetenta!

- Se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza in invatamantul preuniversitar, pe baza rezultatelor obtinute la concursul de titularizare.

Si cine poate garanta ca dupa sase ani cadrele didactice sunt la fel de bine pregatitem Nimeni. O alta eroare grosolana.

- Revenirea inceperii scolii profesionale la 14 ani, dupa clasa a VIII-a. O eroare, elevii sunt prea mici sa invete o meserie grea, contructor sau mecanic, nu au resurse fizice si psihice necesare, acum ca tehnologiile au explodat in complexitate.

Acesta este si motivul pentru care Scoala de Arte si Meserii s-a dovedit un esec. Se revine la acelasi model.

- Se admite intrarea absolventilor de scoala profesionala direct in clasa a XI-a. Asta inseamna ca vor parcurge in cei 2-3 ani de scoala profesionala si curricula teoretica aferenta claselor a IX-a si a X-a. Adica, iarasi incarcam elevii cu triple sarcini de invatare: curricula teoretica generala, curricula teoretica tehnica, si instruirea practica. Cum nu exista timp si resurse fizice si psihice, probabil prima sacrificata va fi instruirea practica. Cum este si acum.

Vor iesi iarasi meseriasi fara sa stie meserie, asa cum se intampla acum la filiera liceala tehnologica! Si asta doar din dorinta de a mari numarul clientilor fabricilor de diplome universitare. Solutia, pentru acei elevi care intr-adevar au reusit sa invete, in particular, curricula teoretica generala, o reprezinta examenele de intrare in clasa XI-a.

- Reducerea costului navetei la 50% si extinderea ei si pentru oraseni. Nu rezolva nici pe departe problemele de fond, costurile deplasarii elevilor de la sate la oras nu se reduc la naveta, ar trebui asigurata cazarea si masa, pentru cei aflati la zeci de km distanta. Ori asa ceva statul nu este in stare sa asigure pentru sute de mii de elevi. Mai presus de orice, conteaza faptul ca familiile si-au pierdut increderea ca scoala ii mai poate ajuta pe elevi sa intre in piata muncii.

Invatamantul superior

Este domeniul cel mai afectat de restauratia in educatie, pentru ca Legea Educatiei Nationale continea prevederi dure privind responsabilitatea publica si sanctiuni pentru nerespectarea ei, masuri antinepotism, antiplagiat, de plecare obligatorie la pensie, odata cu implinirea varstei de pensionare. A fost realizata clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii cu experti straini si agentie straina de evaluare a calitatii in educatie, un sistem de alocare a resurselor bugetare functie de calitate, toate anulate in prezent.

Revenirea la vechea paradigma de functionare a dus si la prabusirea numarului de candidati la diplome universitare devenite simple petice de hartie in piata muncii. Multi studenti buni si foarte buni aleg sa invate la universitati straine, altii isi cauta calificari in afara universitatilor, in scoli postliceale sau direct in piata muncii.

Ultima OUG, data in chip de cadou de Craciun, aduce si aici modificari substantiale.

- Se modifica modalitatea de finantare a universitatilor - se revine la indicatori de calitate. Indicatorii acestia de calitate inlocuiesc clasificarea universitatilor, avantajand acele universitati si facultati care au sprijin politic, ai caror conducatori sprijina la randul lor puterea politica actuala. Apartin clientelei partidelor aflate la putere, stim cum functioneaza realitatea USL.

- Se abroga articolul din LEN care permite taierea finantarii din surse publice a universitatilor care incalca raspunderea publica. Adica, statul da bani tuturor, indiferent de prestatie, de eficienta si de activitate in folosul comunitatii. Eventul pe criterii de clientelism politic.

- Consiliul National al Rectorilor a devenit prin lege partener de dialog social al ministerului. Orice ministru este obligat sa consulte consiliul inainte de a elabora un act normativ.

Daca ii va consulta asa cum a consultat societatea la ultima OUG, in pofida Legii transparentei decizionale, neam lamurit. Comportamentul guvernului, cand vine vorba de consultarea factorilor interesati, ante-factum, in cazul emiterii actelor normative, denota dispret suveran, indiferenta fata de parerea partenerilor sociali, aprecierea ca doar guvernul, ministri si specialistii proprii se pricep, restul sunt niste ageamii si ignoranti care trebuie uitati.

Concluzii

Anul 2013 ne-a adus in educatie o realitatea cruda si crunta.

- Tinerii fug de scoala care nu le ofera competentele cerute pe piata muncii;

- Formarea profesionala care ar aduce in piata muncii meseriasii de care aceasta are nevoie nu este promovata si ajutata prin masuri de cointeresare a mediului de afaceri participant;

- Se mentine politizarea si centralizarea daunatoare dezvoltarii sistemului in conformitate cu interesele comunitatilor;

- Nu s-a facut aproape niciun pas inainte in constructia unui nou curriculum;

- Nu se concepe un sistem standardizat, unitar la nivel de tara, credibil, de evaluare a performantei si rezultatelor muncii, care sa stea la baza salarizarii, a evolutiei in cariera si accederii in functii de conducere;

- Se mentine prapastia dintre scoala si piata muncii;

- Invatamantul superior a revenit in subordinea baronilor universitari, au fost anihilate prevederile din Legea Educatiei privitoare la nepotism, plagiat, raspunderea publica a universitatilor, pensionarea obligatorie la implinirea varstei de pensionare, incompatibilitatile intre functii politice si functii de conducere ale universitatilor.

Educatia si formarea profesionala stau la baza unei piete a muncii competitive si atractive, care sta, la randul ei, la baza dezvoltarii economiei unei tari.

Privite sub acest unghi, educatia si formarea profesionala sunt elemente de securitate nationala si trebuie tratate ca atare.